9 mai – Armata Națională a Moldovei în obiectiv


Generalul Vitalie Marinuța: „Suntem pe locul 4 de la coadă în lume, în ce privește resursele bugetare alocate apărării. Suntem ultimii în Europa.”

În statele membre ale Uniunii Europene, Ziua Europei este sărbătorită la 9 mai – ziua în care în 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, a propus Germaniei, dar și altor state europene, să pună „bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii”. Si tot azi se împlinesc 66 de ani de la capitularea Germaniei naziste, fapt ce a însemnat victoria aliaților antinaziști în cel de-al doilea Război Mondial. In Republica Moldova ziua de azi a fost declarată zi liberă. Autoritatile de la Chisinau au hotărît să serbeze Ziua Europei, cu doua zile mai devreme astfel încît să se evite suprapunerea cu o altă sărbătoare marcată pe data de 9 mai, Ziua Victoriei. Probabil, este cea mai fericită soluţie de a nu supăra pe nimeni. Sau poate, asta ar fi europenizarea – evitarea conflictului între două date simbolice? Despre semnificația acestei date vom discuta cu ministrul apărării, Vitalie Marinuța.

Ce sărbătoresc moldovenii astazi?

Vitalie Marinuţa: „Cred ca este evident ca pina ce moldovenii la noi sarbatoresc Ziua Victoriei. Mai avem putin de lucrat pentru ca in constiinta fiecarui din noi sa fie aceasta zi Ziua Europei. Eforturi se fac destule din partea Guvernului si din partea societatii civile. Dar acei 60 si ceva de ani de ocupatie, cred ca si-au lasat amprenta in sufletele noastre si in traditiile noastre. Consider ca multi din noi, marea majoritate, sarbatoresc Ziua Victoriei.”

Europa Liberă: Domnule ministru, de cand a aparut armata nationala au fost numeroase discutii privind necesitatea acesteia, unii lideri politici chiar declarau ca nu mai e nevoie de armata, ca Moldova ar fi inconjurata de tari mult mai puternice militar, ca ar trebui lasate trupele de carabinieri si atat. De ce e nevoie de armata pe timp de pace?

Vitalie Marinuţa: „Armata nu este o institutie care poate sa aduca la moment plus-valoare sau putem sa numaram profitul an de an si la finele anului sa scazi si sa spui ca beneficiul de la ea este x sau y. De armata ne aducem aminte atunci cand intr-adevar este necesar cand este vreun pericol pentru ţara, pentru stat.

Eu consider ca armata, pe linga aceea ca este un atribut al statului şi prin armata aratam totusi ca suntem un stat suveran, independent este inca, in primul rand, un organ de educatie a tinerei generatii, prin ea putem sa educam valori ca cinste, valoare, tricolor, patrie si mule altele, care, cu regret, la moment, o buna parte din tineret nu le constientizează, sau, mai bine spus, nu le inteleg corect. Dar, totodata, sa nu uitam ca in afara de prietenii care-i avem in jur, Romania, Ucraina, mai avem un conflict si in interiorul tarii, si acei separatisti, autoritatile asa-numitei Republici Nistrene deloc nu gindesc ca armata lor nu este de niciun folos, sau ca nu au nevoie de ea.”

Europa Liberă: Se zice ca armata de acolo ar fi mult mai dotata, mai inzestrata si armata nationala nu ar corespunde intru totul cerintelor.

Vitalie Marinuţa: „Acei care spun, si cred ca aveti in vedere

liderul unui partid, care spune ca este de opt ori mai dotata, eu cred ca ar trebui sa se aprecieze in declaratiile sale in primul rand. Intr-un moment spune ca armata transnistreana este mult mai inzestrată, in al doilea moment spune ca armata nationala face planuri de invazie a Transnistriei. Aberatii.

În asa-numita Republica Nistreana se acorda o atentie mult mai sporita securitatii. In fiecare an bugetul este marit, totodata nu trebuie sa negam faptul ca si militarii lor sunt tratati cu totul diferit. Chiar si politia este militarizata pina in dinti. Aceasta ar trebui sa ne puna pe noi in garda.”

Europa Liberă: Si asta chiar daca se spune ca prezenta militara in Transnistria a pierdut orice sens.

Vitalie Marinuţa: „Eu sunt de acord ca prezenta militara rusa nu ca a pierdut, dar nici n-a avut vreun sens din start. Conflictul transnistrean nu este un conflict national, etnic sau religios. Este un conflict al fostelor elite sovietice, puse sa domine Republica Moldova si elitele noi care au aparut. Este pozitia mea personală. Practic, nu a avut radacini in sufletele oamenilor.

Daca ne uitam, o multime de locuitori de pe malul stang al Nistrului studiaza, lucreaza, nuntile chiar si le fac la Chisinau. Si invers, multi din Moldova din partea dreapta a nistrului, cam umiliti, dar merg in partea stanga. Umiliti pentru ca trebuie sa se inregistreze, sa platească o taxă oarecare… La nivelul populatiei, la nivelul cetateanului de rand conflictul acesta demult a trecut. El, practic, nici n-a fost. A mai ramas sa fie solutionat la nivelul elitelor, si unele state care sustin partea transnistreană.”

Europa Liberă: Dle Marinuta, haideti sa vorbim despre operatiunile de mentiere a pacii, la care participa militarii armatei nationale.

Vitalie Marinuţa: „Noi, mai bine spus, la care am participat. Eu, in calitate de Ministru al Apararii, ca si un militar in rezerva, vreau sa va spun ca meseria noastra este sa fim gata de razboi, dar sa muncim pentru pace. Operatiunile de mentinere a pacii constituie unul din instrumentele prin care noi putem sa ne pregătim. Totodata as dori sa mentionez ca Moldova, cu toate ca este un stat neutru, ea este membru a ONU, noi avem aspiratii mari de a fi membri a comunitatii europene. Si atunci eu nu cred ca noi ar trebui sa vorbim numai despre sectorul social, economic, mai stiu eu ce, neatragind atentia necesara sectorului de securitate. Cum putem sa ne integram noi in Europa daca nu ajutam această comunitate, acesti europeni, sa solutioneze si problemele de securitate? Adica nu suntem unde sunt ei pe dimensiunea securitate.”

Europa Liberă: Unii cred ca securitatea este asigurata de NATO, care a ajuns pina la Prut. Este corect, şi NATO, dar UE are si o politica a sa de securitate, trupele sale care sunt non-NATO, iar NATO nu are trupele sale dar trupe ale statelor. Noi, ca tara neutra, pentru moment nu cred ca putem sa vorbim despre integrare in NATO. In acelasi moment, nu este sustinerea populatiei. Am vazut unele sondaje de moment, ca mai putin de 20 %, cu regret, sustin aceasta integrare. Si asta pentru ca despre NATO s-a vorbit pina nu demult ca despre o sperietoare, si aceasta tot a lasat urme adanci in mentalitatea unor cetateni.

Vitalie Marinuţa: „De acord, de aceea este situatia in cauza si se poate de vorbit mult, de ce s-a creat ea. Consider ca bine ar fi sa analizam ce trebuie de facut mai departe. Se poate, ca tara non-NATO, de sustinut eforturile Uniunii Europene in operatiunile de mentiere a pacii. Avem unele capacitati in armata nationala, pe care le-am putea pune la dispozitia societatii internationale. Dar, pentru aceasta este nevoie de vointa politica. Atita timp cat la noi este problema in sens politic, mergem din alegeri in alegeri, cred ca nu va fi hotarata problema.”

Europa Liberă: Cat cheltuie statul astazi pentru intretinerea unui militar?

Vitalie Marinuţa: „Bugetul nostru este de 223 milioane. Marea parte se duce la salariile militarilor, peste 170 de milioane. Cu toate acestea este o cifra mizerabilă, daca e sa vorbim de sectorul de securitate.

Noi, practic, suntem pe locul 4 de la coadă in lume, in ce priveste resursele bugetare alocate apararii. Suntem ultimii in Europa. As mai putea mentiona ca in ultimii 10 ani, in tarile CSI, alocarile bugetare pentru aparare au crescut cu mai mult de 10 la suta in fiecare tara. Nu cred ca este normal sa vorbim de o suma anumita cat anume pentru un militar, aceasta variaza de la an la an, in functie de cati militari avem, ce mai procuram. Vreau sa va spun ca este foarte putin, in contextul apararii.”

Europa Liberă: Cam cat ar constitui?

Vitalie Marinuţa: „De la 3 mii la 7 mii pentru 1 miltar de rind. Daca punem si echipament si mancare, se ajunge la 30 de mii.”

Europa Liberă: Cat de necesar este serviciul miltar obligatoriu?

Vitalie Marinuţa: „Personal consider ca da şi nu. El ar fi necesar daca armata nationala ar avea capacitatea sa inroleze in randurile sale mult mai multi tineri. Acesta ar fi un instrument intr-adevar de educatie in masă a tinerei generatii. Pentru moment, cum noi incorporam 3000 de tineri pe an, cred ca ar fi foarte benefic ca sa trecem la armata profesionistă.”

Europa Liberă: Ce perspective exista pentru a trece la o armata profesionistă?

Vitalie Marinuţa: „Anul acesta va aproba strategia securitatii nationala, strategia militară, totodata si analiza strategica a apararii, cu planurile pe care le-a inaintat la Consiliul Suprem de Securitate cat si la Guvern si Armata Nationala, si va fi aprobat un buget anual pina sa-l cunoastem, pana in 2017, atunci eu cred ca marea majoritate a armatei va fi profesionala catre anul acela. Pentru moment noi aici avem in jur la vreo 50 % sunt militari pe contract: ofiteri, plutonieri, sergenti. Ramane sa-i profesionalizam si a doua jumatate din acei 6000 de militari care sunt aprobati prin lege.”

Europa Liberă: Ultima intrebare, de obicei, pana nu demult, veteranii de pe cele două fronturi se intalneau cu oficialitatile separat. Am inteles ca devine o traditie ca si veteranii romani, si cei sovietici sa fie acum la mese impreuna, sa nu mai exista aceasta scindare, divizare.

Vitalie Marinuţa: „Chiar ma bucura acest fapt. Cu toate ca doar dupa 66 de ani aceasta se intampla. Nu contează in care armata s-a luptat impotriva fascismului. Este clar lucru, pentru Moldova este o problema, caci consecintele pactului Ribbentrop-Molotov ne-a pus intr-o situatie ca cetatenii sau buneii nostri au fost si intr-o armata si in alta, dar pina la urma au luptat cu totii impotriva acestei fiare negre, fascismului. Trebuie sa ne consolidam, sa ne unim, trebuie sa avem toleranţă unul fata de altul. Important este sa luptam pentru pace.”

Comentariile sunt dezactivate.